Tura

Noaptea pe Ceahlau

rasaritul de pe varful Toaca

Categoria Weekend
Perioada 15.03.2020 15.03.2020
Durata
1 zile
Dificultate
mediu
Locuri disponibile
0 din 10

Cum e sa mergi noaptea pe munte? Am gasit raspunsul pe Ceahlau. Ne-am orientat la lumina frontalelor, am ascultat sunetele padurii (uneori, chiar si de animale inca nedescoperite de savanti), am inaintat spre dorinta de a intalni soarele pe varful Toaca...

 

Traseul nu a fost unul dificil, dar temperaturile scazute din timpul noptii au acoperit cu gheata unele portiuni. Fapt pentru care am invatat sa ne tinem echilibrul si sa jonglam cu pasii, in nenumarate tentative de a nu cadea. Cuvantul "Gheata!" a sunat intr-atat de des, incat, pe final de traseu, radeam la fiecare cuvant ce incepea cu "G" :) . Dar, cu atentie si perseverenta, am reusit sa trecem cu bine de aceste provocari si, in plus, am invatat sa stam mai sigur pe picioare.

 

Frigul ne-a impins din spate si am ajuns la scarile de la varful Toaca exact cu o jumatate de ora inainte de rasaritul soarelui. Norocul nostru a fost ca vantul s-a dus la culcare un pic mai devreme. Asadar, am stat frumusel langa scari, inconjurati de linistea cetii si a diminetii, numarand periodic primele 100 de trepte pentru a ne incalzi si a prinde momentul cand soarele va iesi la orizont.

 

Apoi a urmat numaratoarea inversa a celor peste 500 de trepte pana pe varf, unde, pe langa lipsa vantului ne-a asteptat si lipsa vizibilitatii datorita cetii dense. Si cum un montaniard se bucura de starea de a fi pe munte, indiferent daca si-a atins sau nu scopul, la randul nostru ne-am bucurat de varf, am facut poze, am spus bancuri iar apoi am decis sa ajungem la cabana Dochia pentru a ne incalzi si savura micul dejun.

 

Apoi am facut cale intoarsa. Dorinta noastra de a cobori pe la Claile lui Miron - Poiana Maicilor a fost curmata de aceeasi "Gheata!!!" chiar dupa primul km, asa c-am decis sa revenim pe acelasi traseu, adica pe la Polita cu Crini. Si din nou, pentru a ne multumi cu decizia luata, muntii si-au deschis orizonturile, fiind inundati de razele soarelui. Cu privelisti mirifice, incalziti de soare si cu voie buna, am fost manati spre Izvoru Muntelui, apoi spre Lacul Rosu. Dupa un pranz binemeritat, ne-am luat ramas bun si am promis ca ne vom revedea si altadata, pe alti munti, in alte ture...

Galerie foto

Recenzii

Nastase Dan
17.06.2020
O tura superba! A fost o experienta de neuitat!